Portaltoi La Pepeni

311

Cultura pepenilor verzi prin altoire are anumite particularități tehnologice care trebuie cunoscute de către cultivator.

Portaltoiul este o plantă pe care are loc operația altoirii. Această tehnologie presupune utilizarea unui portaltoi specializat și un altoi din hibridul pe care dorim să îl cultivăm.

I. Avantajele utilizării altoirii:

  • Controlul bolilor de sol şi al virusurilor: Fusarium sp., Monosporacus canoballus, CMV, Potyvirus.
  • Îmbunătățirea adaptabilităţii plantelor şi o mai bună exploatare a terenurilor: toleranţă la frig, căldură, salinitate.
  • Creşterea producţiei şi a calităţii acesteia: mărimea fructelor, forma fructelor, conţinutul in zahăr şi textura.
  • Extinderea sezonului de cultivare şi a perioadei de recoltare: îmbunătăţeşte toleranţa la frig şi vigoarea plantelor pentru o perioadă mai lungă de timp.
  • Îmbunătăţește absorbţia elementelor nutritive: îmbunătăţeşte absorbţia de N, P, Ca si Mg, în special în condiții de stres.
  • Prin altoire se reduce desimea culturii la 3000-4500 plante/ha. Datorită sistemului radicular foarte puternic al portaltoiului,rădăcinile explorează un volum mai mare de sol și se pot pune la dispoziția plantelor cantitățile de elemente nutritive și apa necesară și pe solurile cu fertilitate naturală scăzută.

Tipurile de portaltoi.

Cercetările privind altoirea cucurbitaceelor au început în 1920 cu folosirea speciei Cucurbita moschata ca portaltoi pentru pepeni verzi.

Cei mai importanți portaltoi, utilizați în cultura de pepene verde, sunt: Lagenaria siceraia și Dovlecelul interspecific (C.maxima x C.moschata).

Lagenaria siceraria (Tigva) a devenit tipul de portaltoi preferat pentru pepeni verzi, în principal datorită rezistențelor şi afinităţilor cu altoiul.

Dovlecelul interspecific (C. maxima x C. moschata) a fost folosit pentru vigoarea ridicată a plantelor, rezistenţă mai mare la boli, dar şi toleranță mai ridicată la factorii de stres abiotic (frig, căldură şi salinitate).

Lagenaria siceraria (Tigva).

Lagenaria siceraria (Tigva) se regăsește în aceeași familie botanică cu pepenele verde, pepenele galben, castravetele, dovleacul, dovlecelul.

Lagenaria siceraria este o specie erbacee anuală,cățărătoare cu creșteri luxuriante.

Varietăți de Lagenaria siceraria au fost selecționate și sunt utilizate ca portaltoi pentru pepeni verzi cum ar fi Macis F1, Emphasis F1, Aurora etc.

Lagenaria ca portaltoi este preferat pentru pepeni verzi, în principal datorită rezistențelor şi afinităţilor cu altoiul.

Dovlecelul interspecific (C. maxima x C. moschata)

Dovlecelul interspecific (C.maxima x C.moschata). cuprinde o serie mai puţin cultivată de dovleci, cel mai cunoscut fiind plăcintarul Butternut. Varietatea de portaltoi interspecific pentru pepeni verzi este Carnivor F1,Ferro F1, Nimbus F1, Titan F1 etc.

II. Producerea răsadurilor de pepeni verzi altoiţi.

Semănatul.

Se începe cu semănatul altoiului (hibridul de pepene verde). Temperatura optimă de germinare este de 26-30 grade Celsius.

Portaltoiul Lagenaria (ex. Emphasis F1) se seamănă la 5-7 zile după altoi. Temperatura optimă de germinare este de de 26-30 grade Celsius.

Portaltoiul interspecific (ex. Carnivor F1) se seamănă la 9-12 zile după altoi. Temperatura optimă de germinare este de23-25 grade Celsius. După răsărire, în perioada de creștere a cotiledoanelor, temperatura optimă este de 18 grade Celsius.

Semințele de portaltoi se seamănă având aceeași orientare astfel încât cotiledoanele să crească în aceeași direcție.

Se urmărește obținerea unei răsăriri cât mai uniforme, dar și o creștere uniformă a plăntuțelor, astfel încât în momentul altoirii,diametrul tulpinii altoiului și portaltoiului să fie cât mai apropiat.

Altoirea.

Sunt folosite mai multe metode de altoire pentru pepeni verzi, cea mai utilizată fiind metoda de altoire prin tăiere laterală în unghi de 45 grade a unui cotiledon.

Un factor foarte important în succesul în altoire îl reprezintă afinitatea dintre altoi și portaltoi.

Avantajele acestei metode sunt:

  • Procent de prindere la altoire mai mare (peste 95% în condiții climatice optime);
  • Eficienţă a muncii mai ridicată în timpul altoirii (80-90 plante altoite/ora persoană);
  • Cea mai bună calusare dintre toate metodele de altoire, cu cea mai mare suprafaţă de contact între altoi şi portaltoi;
  • Dezvoltare rapidă a plantelor (40-45 zile răsadurile sunt gata de plantare, având până la 5 frunze);
  • Legarea, greutatea medie a fructelor, conţinutul în zaharuri şi producţia sunt influenţate în sens pozitiv, fiind mai mari comparativ cu alte metode de altoire.

Altoirea celor două tipuri de portaltoi.

Portaltoii tip Lagenaria (Emphasis F1) se altoiesc în tăviţa de germinare păstrându-şi rădăcina embrionară.

Portaltoii tip interspecific (Carnivor F1) se scot din tăviţă, se îndepărtează rădăcinile embrionare sub colet (partea albă ), se altoiesc şi se plantează din nou în tăviţă la o adâncime de 2-3 cm. După 5-7 zile vor apărea rădăcinile adventive.

Portaltoii de tip interspecific prezintă vigoare mare şi creştere rapidă, ceea ce ar determina respingerea altoiului. Pentru a stopa creşterea portaltoiului pe perioada calusării în vederea unei bune prinderi la altoire se recomadă îndepărtarea rădăcinilor embrionare.

Altoirea pepenilor verzi prin metoda cu tăiere laterală în unghi de 45de grade a unui cotiledon.

Altoirea trebuie efectuată înaintea formării tulpinii fistuloase la portaltoi (gol în interiorul tulpinii).

Dacă acesta s-a format,momentul optim de altoire este depășit, iar prinderea va fi deficitară.

Pregătirea portaltoiului.

Tăierea vârfului de creştere împreună cu un cotiledon în unghi de 45 de grade.

La pregătirea portaltoiului se urmărește înlăturarea totala a vârfului de creștere, tăierea trebuie realizată cât mai aproape de frunza cotiledonală rămasă.

Pregătirea altoiului.

Tăierea hipocotilului (vârful altoiului) în unghi de 45 de grade, la 2 cm sub cotiledoane.

Lungimea tăieturii portaltoiului și a altoiului trebuie să fie cât mai egală pentru a realiza inirea vaselor conducătoare.

Alipirea altoiului cu portaltoiul pe suprafaţa tăiată; prindere cu clips.

Perioada de calusare (lipire).

După altoire, tăviţele cu răsaduri se udă şi se aşează pe paturi încălzite cât mai repede, evitându-se şocurile termice;

  • Pe paturi este obligatoriu să se asigure o umiditate relativă de 95 -98 % (se poate realiza cu ajutorul foliei de polietilenă trasparentă şi o temperatură de 24-26 grade Celsius timp de 5 zile, în vederea calusării;
  • În această perioadă se recomandă folosirea luminii artificiale, astfel încât durata de iluminare într-o zi să fie de 16 ore.
  • Dacă intensitatea luminoasă este mare (zi însorită), solarul sau patul trebuie acoperit cu plasă de umbrire;
  • Pe perioada calusării tăviţele vor fi periodic controlate pentru a asigura prevenirea eventualelor probleme fitosanitare.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Close
Agropataki.ro © Copyright 2022. Toate drepturile rezervate.
Close

Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/agropata/public_html/prestashop/blog/wp-includes/functions.php on line 5286